Cārts di litiraturā, poemati sh-cāntitsi

Sârbâtori, Cântitsi, Dzâcâturi Armâneshti di Vanghiu Gherghiev – Editura Societâtii Culturale Aromâne, Bucuresti , 2022

AOA SH-UNÂ SUTÂ DI-ANJI  – poemati tu limba armâneascâ di Dumitru Piceava  – Editura Bana Armâneascâ-2014.. Tehnoredactare – Coperta: Dumitru Piceava. Tu ea suntu ncrupuljiati stihuri ditù suflitù pi suflitlu fârâ moarti a keatrâljei ditù Makidunie.
Musheatili plikiseri suntu adâvgati la cathi unâ poematâ a cartiljei.

Minduieri zuyrăpsiti – Painted thoughts di Dini Trandu – tu limba armănească sh-limba ingleză-Editura Cartea Virtuală Armănească ,                USA – 2022

Unâ mnatâ di piimi Amiricani di CARL SANDBURG

Apridusi tu limba Armȃneascȃ di Mihali Prefti

Iditura “Zborlu a Nostru” Freiburg 1996

Tao Tâ Cing – Cartea a Calillei-di Lao Tzâ
apridusâ tu limba Armâneascâ di Mihali Prefti
(Transpuniri ditu limba Inglezȃ)
Virsiuni Armȃneascȃ Mihali Prefti

 EPITICTUS – MANUALLU A BANÃLLEI.  Prăxi al Epitictus băgati tu gramă di studentulu a lui ARRIANUS.

Apridutseari tu limba Makidonarmănă di MIHALI PREFTI.

FRÃNDZÃ ARUPTI DITU BANA-A ARMÃNJILORU di NUSHI TULLIU adusi tu limba armănească di MIHALI PREFTI. 
“Arshini nu easti s-nu hii azvingâtoru; arshini easti
s-hii fricosu shi-s fudz di datu…” – Nushi Tulliu

MIEZA – puemati di MIHALI PREFTI

Un zboru al poetui Yioryi Vrana ti Mihali Prefti : “Bagu oarâ câ avemu doi Prefti: unu Prefti poetlu poet shi-unu Prefti poetu-cântâtoru. Prefti poetlu-poetu ari unâ sinidhisi poeticâ di dipu modernâ shi problematicâ, tsi cara bâgămu oarâ câ easti mplinu di mirăchi shi nostalyii
traditsionali, iara Prefti, poetlu-cântâtoru ari mirachi si si-adarâ unâ cu
traditsia “Olimpeanâ icâ Elino-Armânmachidoneanâ”.

Prozâ sh-Puizii pi limba armâneascâ,  di MARCU BEZA, tipusitâ tu Editura Cartea Armâneascâ – 1997

Alexis Zorbas di Nikos Kazantzakis apridusâ tu limba românâ di Marcel Aderca, Edidura Univers, 1987. Cartea ni spuni di isturia al “Zorba the Greek” ama cum shtim Zorba ira Makedon dit partea ali Makidunii grâtseascâ di azâ. Numa a lui ira Yioryi Zorba. Afendu-su ira Foti Zorba sh-dada lui ira Eugenia. Zorba s-amintâ tu hoara Livadi, districtu Katafigio, nu diparti di Veria. 

Limba strâ-ausheascâ – di Tashcu Bondu (Iliescu Crushuveanlu)  Carti di puizii pi limba armâneascâ (ndridzeari di Dina Cuvata)

POESII di MIHAI EMINESCU tipusita Bucuresti – 1884, di Editura Librariei – SOCECU & company. Easti prota carti tsi aduna tuti poeziili al Eminescu publicati tu Rev Convorbiri literare, ama sh-atseali nipublicati. Ndrizerea u featsi Titu Maioreecu

CÃLATORIRA A MEA – di LIGOR THANO, carti di poemati tu imba Armâneascâ. Ligor Thano, poet shi scriitor pi armâna,
esi dininti a cititorloru armâñ cu volum nou di
puezii  “CĂLĂTORIRA A MEA” – Puezii
liritsi pi armăneashti. Ntru aistă sunt părăstisiti unăsută
optudzătsedau di poezi lirici tsi suntu inspireati dit achixiri a poetlu ntru ciilistisira a lui dit undzirirli musheati, arali, ambari sh-hărăishitici a baniľei.
 

PURIPSIRA (MBIJETESA) di LIGOR THANO. Cartea esti tipusitā 2019 pi limba armāneasca shi arbinisheascā. Ligor Thano nā pitretsi cu puizia a lui pi cāljiurili a suflitui, ali inimi sh-a vreariljei.

Astiptānda ali numiri 

Drama – di Ligor Thano

Tirana – 2020

NIAGÃRSHITA – Roman pi limba armāneascā di Ligor Thano – Tipuserea, Tirana -2019

Kosta Guli – SONETI apridusi tu limba armaneasca di Ligor Thano

Un veac de poezie aromānā – Antuluyie di poezie armāneascā, di Hristu Candroveanu shi Kira Iorgoveanu.  Cartea  fu tipusitā di Editura “Cartea romāneascā” tu anu 1985 – Bucuresti. Easti unā di cama importantili lucrāri literari armāneshts tu eta XX. Una antuluyie tsi adunā poezia armāneascā nyrāpsitā kiro di 100 di anj. Thama ti nipistupseari easti ca aistā carti fu scoasā tu migdani tu kirolu a comunizmolui cānd Armanamea mizi adiljea sum kisa atsilui kiro. Ama ghivāsits  prota, (ntsipats copertina alba) tsi spuni Kira Mantsu dupu 35 di anj, tu protu zboru,  ti cum agiumsi si s-bagā pi cali aista Antuluyie di simasie istoricā ti cultura armāneascā .

Njurizmi di suflit armānescu  easti unā antuluyii di puizii di azā sh-vār chiro, di cātā  aua sh-di cāta aclo,, cu 90 di poets sh-cama di 400 di puizii.. Arādhāpserea di DiniTrandu-Editsia digital-ilictronicā-2020

BAIR DI CANTIC ARMANESCU di GEORGE MURNU – Tu aista carti putets ghivasits cama mushatili poemati al George Murnu

VÃTÃMAREA AL STEFAN MIHAILEANU di Petru Vulcan – Teartru pi limba armaneasca. Drama tu 4 acti si 6 tablouri.. Ndridzerea ti  editsii – Dina Cuvata – Scopia 2018

VLAHOMANIA – poemati di SPIRU FUCHI

AYINANYIPSIRI – puizii di ZAHU PANÃ. 

DI NUNTRU SI-DI NAFOARA – Poiezii di Matilda Caragiu Marioteanu tu limba armaneasca, Bucuresti – 1991

AVIGLJITORI DI ZBOARÃ-ΦΡΟΥΡΟΙ ΛΕΞΕΩΝ ΚΑΙ ΛΟΓΟΥ – ANTOLOYIE DI POEMATI ARMÃNESHTI-ΝΘΟΛΟΓΙΑ ΑΡΜΑΝΙΚΗΣ/ΒΛΑΧΙΚΗΣ ΠΟΙΗΣΗΣ – 12 POETS ARMÃNJI DI ADZÃ-12 ΣΥΓΧΡΟΝΟΙ ΑΡΜΑΝΟΙ ΠΟΙΗΤΕΣ-PRI DOAUÃ LIMBI: ARMÃNEASHTI – NEOELINICHEASHTI-ΕΚΔΟΣΗ ΔΙΓΛΩΣΣΗ: ΑΡΜΑΝΙΚΑ – ΝΕΟΕΛΛΗΝΙΚΑ

Alidzearea a poematiloru: KIRA MANTSU-Επιλογή ‘ Ανθολόγηση των ποιημάτων: Κίρα Μάντσου -Shiutsare: YIORYI AL’ EXARHU-Μετάφραση: Γιώργης Έξαρχος-ΠΡΟΛΟΓΟΣ-PROLOYU-LEONIDAS EMBIRIKOS

AINODEKAM di KIRA MANTSU. Ia cum nā cutramurā poezia ali Kira Mantsu…Cati zbor, cati bairu, cati frāndzā ts-u lu umpli suflitu di unā nādie fārmācatā, di unā lunjinā nviscutā tu stranji lāi, di un strigāt tsi s-avdi mash di sāndzili sicat tu grokili kiruti a strāpāpānjlor. Makedonia si shutsā tu groki xeani sh-tora pi cārutsea murmintului a ljei dgjivāsim AINODEKAM… “Nâ-ngruparâ pe-anarya, trâ daima…/Sh-noi nâ mutrimu angruparea…” – ni dzātsi suflitu ali Kira Mantsu

Vreari agiunā di Sorin Lupci  – carti di poemati tu limba armāneascā tipusitā di Editura Nautica-2020 cu zboru nāinti di Kira Mantsu sh-Mihaela Liuta-

Di-acasā di Tachi Caciona. Carti di puizii shi prozā tipusitā di Editura cartea aromāna – 2000

Cāntits fureshtsā dit Gārtsii tu cari sa zburashti ti-armatuladz armānji. Cartea fu tipusitā tu anu 2019, Skopjie di UCAM – Colectsia “Pericle Papahagi”

Scāntealji tu Colasi di Despa Olariu-Caranica. Poemati tu limba armāneasca.

TINDILINI shi ALTI PUIZII di THEODOR ZUCA. Editsia easti ndreaptā di Sutiri Galani

Zboarā fārā boatsi di AURA PASHA. Unā carti di poezii tu limba armāneascā tipusitā di Editura Cartea Aromāna – 1998

DODA di MARCU BEZA. Cartea (Roman) fu apridusā tu limba armāneascā di Ilie A. Ceara sh-tipusitā di Editura Cartea Aromanā-1998

Cāntitsi sh-ndauā isturii aleapti di Ioan Foti. Cartea fu tipusitā la 1998 di Editura Cartea Romanā

TRAGEDIA UNEI IDILE – NUSHI TULLIU – Un roman de pe meleagurili Pindului. Cartea fu tipusitā tu limba romāneascā Chishineu – 1928.

Arta popularā a aromānilor din Dobrogea – Editura Meridiane

Mārturia unei epoci di ARY MURNU – Colectsia Artishti Aromāni

Liricā ti cāntari di Dini Trandu. Cartea easti unā colectsie di texti/bairi/stihuri scrirati pi limba armāneascā ti muizicā pop-rock-folk dit repertoriu internatsional sh-ti muzica faptā/compusā di DiniTrandu. Dini vru s-luyiurseascā cā limba armāneasca nu easti ma pirgjios di alanti limbi internatsionali.

Căntitsi Armăneshts – Mihali Bushu . Easti ună colectsie di texti di căntitsi armăneshts dit repertoriu fărsherotesc sh-gărmustean adunati tu aista carti di Mihali.

LUNJINA DIT SINDUIKI  di Custandin Dini Trandu Prota oară cartea fu tipusită Gjrokaster tu anu 2014. Aista esti editsia  electronică 2019 tsi esti niheam alăxită di autor.

NAMISA DI MUNTS AUMBRIGREI di LIGOR THANO. Esti un roman tu limba armāneascā tipusit tu Arbinushii tu anu 2019. Aistā esti a doua carti scriratā di Ligor Thano, dupu cartea di poiezii “Boatsi tsi strigā”

SCRISORI CĀTRE DEPĀRTĀRILE DIN VOI – CĀRTSĀ TRĀ DIPÂRTĀRILI DIT VOI di MARIAN MARIUS SOLEA.

CARTI TRĀ DESPINA di ALEXANDRU GICA. Cartea esti tipusita Bucureshti, 2019 tu limba armāneascā. Easti unā carti ti suflitu armānescu . Alexandru ni prezintā isturia, identitatea, bana a taifāljei a lui di la strāpāpānj pānā tu dzua di azā. Autoru u scrisi ti hiljea lui Deapina

99+1 KIKOUTI di YIORYI EXARHU (tipusitā tu anlu 2018). Easti unā carti di poemati tu limba armāneascā anyrāpsitā cu yrami gārtseshts.. Unā criticā litirarā ti aistu tom di puizii u featsi poeta armānamiljei Kira Mantsu. Ma nghios tu cartea Theoyonia, videts niscānti bairi di Exarhu shutsati tu yrami latinikeshts di Kira Mantsu.(putets s-u gjivusits ma nghios).

THEOYONIA – di Yioryi Exarhu. Tora di oarā nu li avem tuti poematili dit aistā carti scriratā tu limba armāneascā cu yrami gārtseshts. Avem mash niscānti bairi arādāpsiti cu yrami latinikeshts di poeta Kira Mantsu cari featsi sh-unā mushatā critica litirarā ti aistā carti.

FLACĀRE NEASTIMTĀ di Mihailu Hentsu. Easti una carti vecli di puizii pi limba armāneascā cari u cāntā nostalgjia ti kirolu a liundarului armān Pitu Guli sh-ti horili dit Makidunii (Crushuva, Ohārda, Struga, Gopesh, Peristera sh-alti)

CĀNITSILI A MEALI UIDISITI SH-NIUIDISITI  di ILIA COLONJEA. Poemati tu limba armāneascā.

CURUNA TOAMNĀLJEI – poemati tu limba armāneascā di Ioan Cutova. Amintat 1919-Veria-Gārtsia/Muri 1992-Nāsāud-Romania.

CĀNTITSI BARBARI di Spiru Fuchi. Carti di poemati/puiezii tu limba armāneascā tipusitā tu anlu 2003. Nchisearea easti faptā di Hristu Cāndruveanu.

ILIADA – HOMER. Cartea al Homer easti prizintatā tu limba gārtseascā sh-tu limba rumuneascā. Apridutserea tu limba rumuneascā fu faptā di scriitorlu armān George Murnu.

ODISEEA – HOMER. Cartea al Homer easti prizintatā tu limba gārtseascā sh-tu limba rumuneascā. Apridutserea tu limba rumuneascā fu faptā di scriitorlu armān George Murnu

LEGENDELE OLIMPULUI di Alexandru Mitru – ZEII. Cartea tu limba rumuna na zburashti ti Olymp sh-Zeii cu legjendili a lor …

CĀNTITSI ARMĀNESHTS. Cartea tu limba armāneascā easti una colectsie di bairi di cāntitsi armāneshts tsi s-cāntā dzua di azā di pareili armāneshts sh-di cāntātori armānj di tut Balkanu.

GRAMUSTEA-a noastā māratā carti tu limba armāneascā ndriptatā di DINA CUVATA. Cartea tipusitā Scopia 1997 prezintā ānyrapseri di A. Hāciu (Gramustea), C.S Constante (Gramustea) Niculachi Velo (Shana sh-Ardirea Gramustei) , Ionel Zeana (Shana), sh-alti puizii.

AVIGL’ITORLU DI ZBOARĀ di Yioryi Vranā – un di cama mārlji poets dit litiratura armāneascā cuntimpuranā  Aista carti di puizii nyrāpsitā tu limba armāneascā fu tipusitā tu anlu 1995-Bucureshti.

ESCU RĀMĀN (Cartea 1) di ILIA KOCI BOMBAI di Selenitsā (Arbinishii) Cartea (2017) esti protu volum (tom) dit aradha“Escu Rāmān” iu autoru ni prezintā rādzātinjli a lui sh-cadhuri cu fumeljea lui di pap-strāpap di Selenitsā. Tu aist tom (volum) va s-aflats unā colectsie di puiezii di Ilia Koci Bombai scrirati tu unā limba curata rrāmaniascā di Selenitsā.

ESCU RĀMĀN (Cartea 2) di ILIA KOCI BOMBAI di Selenitsā (Arbinishii) Cartea (2018) esti tu limba armāneascā sh-prezintā unā colectsii di cāntitsi, puiezii shi personalitāts di rrāmānj/armānj di azā cunuscuts tu cultura sh-bana armāneascā 

ISTURII DI ZĀMANI di Custandin Dini Trandu. Cartea tu limba armāneascā prezintā isturii romantsati cu giunamea fārshirotslor di Pleasa di-ndzeanā tu kirolu cānd armānjlji dit Balcan bāna sum avministratsia nturtseascā. 

SOARI DISICAT di SPIRU FUCHI. Una carti di puiezii pi limba armāneascā scrisā di un di cama mārlji poets contemporani ali literaturā armāneascā. Soarili disicat al Spiru nā li pitreatsi mundzāli (arazili) s-nā u lunjineadzā calea kirutā tu kisa a existentsāljei armāneascā.

MATERIALURI FOLKLORISTICE adunati di Pericle Papahagi. Cartea fu tipusitā tu anlu 1900, Bucuresti cu andruparea a Prof. Gr. G Tocilescu. Cartea easti ca unā sinduki mplinā cu cāntitsi di sārmānitsā, puiezii, isturii sh-giocuri ti cilimeanj, pārmithi, angucitori, yitrāpseri di la hoarā ti lāngori di tuti soili, (medicina poporanā) sh-multi alti yishteri dit cultura di la hoarā.

N.BATZARIA – ANECDOTE tipusitā di Take Papahagi tu anlu 1935 la Editura “Apostol Margarit” Tu ahurhitā Tache Papahagi fatsi unā criticā litirarā a pārāvuliilor legjendari al Niculaki Batzaria. Puieziili sānt apridusi sh-pi limba rumaneascā

FRĀMTURI DI BANĀ di Elena Stere sh-Mariana Bara. Cartea, tu limba armāneascā, fu tipusitā di Editura Cartea Aromānā – 1993. Tu ahurhitā editoru fatsi una prezentari ti limba sh-nomurili di gramaticā armāneascā (Bituli)Tu carti aflats isturii di suflitu dit bana armāneascā dit horili dit Balkan.

TREC ANJLJI SHULINAR  di Cola Fudulea. Carti di puiezii tu limba armāneasca, tipusitā Bucureshti – 1985. Cartea easti una harau ti gjivāseari ti atsei tsi au vreari s-cānoascā dukearea armāneascā (vreari, caimo, humor, satirā,  comedii, shacāi mintimeni sh-alti).

Tragoudia Ton Vlachon di Zoe Papazisi. Easti una antologjie di cāntitsi, puiezii, pārmithi, culindi, pārāvulii adunati di Zoi Papazissi ma multu dit Makidunia partea gārtseascā. Cartea easti tu limba armāneascā sh-gārtseascā.

CARABEU LĀI CARABEU di Dina Cuvata. Tu aistā carti Dina Cuvata adunā naima mushatili cāntitsi dit folcloru grāmustean dit partea ali Ribublica Makidunia partea di Iugoslavia tu atsel kiro.

VULTURII PINDULUI di Ionel Zeanā-Cartea tu limba rumuneascā easti tipusitā tu Rumunii tu anu 2002 sh-prezintā isturii dit bana di zāmani a armānjilor armatoli dit horili di Pindu avigāra di Kastoria- Veryea – Sārunā. Bāgats oara ti loc di  litira “sh” va s-videts aist simbol –  º –  

MURMINTSĀ FĀRĀ CRUTSI di NUSHI TULLIU (1872-1941)-Aistā editsii fu ndreaptā cu agiutor di la Eva Catrinescu sh-Dina Cuvata. “Autorlu nā u spuni bana picurāreascā dit muntsā a Pindui, ashi cum eara ea, cu tuti mushutetsli sh-cu tuti ghiderli-a ljei; Editorlu a cārtsiljei prezintā tu ahurhitā bana al Nushi Tulliu, un Alfavitar sh-Nomuri di gramaticā sh-di scriari a limbāljei armāneascā.

NUSHI TULLIU -Puiezii-Vol-1. Cartea fu publicatā di Tache Papahagi la 1926-Editura Apostol Matgarit. Cartea easti tipusitā tu limba armāneasca sh-rumuneascā. Tu ahurhitā T.P. fatsi una shcurtā biografii ti Nushi Tulliu sh-unā critica litirarā ti opera al Nushi Tulliu.

PANORAMA A PUEZIILJEI ARMĀNEASCĀ CONTEMPORANĀ di Lila Cona. Tu aistā carti Lila Cona featsi unā antuluyii di puezii cu poets armānj dit eta contemporanā: Kira Mantsu, Cola Caratanā, Matilda C. Mariotseanu, Dina Cuvata, Ilias Colonjea, Yioryi Vrana, Spiru sh-Dimitri Fuchi, Toma Enache, Vanghiu Dzega, Santa al Djika, Mihali Prefti, Gicā Godi, Vanghel Duca, Kosta Bikov, Stere Dardaculi, Vanghel Duca, Nico Churkciev

MIZUCHEIA A-MEA puizii di Cola Babu. Cartea fu tipusita cu andruparea al Dina Cuvata- prezident a UCAM-Machidunia. “S-amintă Dişniţa, nigâ Curceauâ, tu 26 di Sum-Medru 1901, ş-muri 9-li di Alunaru 1967, Scoala primarâ u nviţă Curceauâ ş-deapoea liceulu românescu Sâruna. Bitisi Facultatea di Economii di Bucureşti tu anlu 1927. 

TEATRU di  Cola Babu. Cartea ari trei cumãts di teatru: Dupã Modã, Turnarea la vatrã, Treili surati. Cartea fu tipusitã cu andruparea al Dina Cuvata prezidentlu a UCAM –

SĀRMĀNITSA di Dina Cuvata. Autorlu ni prezintā mushati isturii/thimiseri dit bana picurāreascā di la hoarā namisa di pāpānjlji a lui. Easti unā carti tsi ti poartā tu bana di zāmani di tutiputa, una banā di pārmithi tsi tuts atselji cu dukeari armāneascā u plang sh-dzuua di azā.

BAT CĀMBĀNJLI – Puizii di Dina Cuvata…dit cathi bãteari di cãmbani poetlufeatsi una puizii sh-tuti li adunã tu aistã carti ahoryea…”Blãstemlu-a pãpãnjlor nu nã-alasã, Nu tradzi mãnã di noi! Armãnjlji-a melji, nu mi-alãsats singur: Bat cãmbànjli-a banãljei Nu-a moartiljei”

BOATSI TSI STRIGĀ  di Ligor Thano, poet  rrāmān nāscut Grabova tu Arbinishii. Carti di poiezii pi limba armāneascā sh-arbinisheascā, tipusitā tu Arbinisii, anu 2013.  Poeziili al Ligor Thano da una njiurizmā di vreari sh-akicāseari a siniljei uminesht  sh-ti poartā tu cozmu a dukerilor tsi s-adunā cātivloarā  tu un strigāt di boatsi.

SOCRAT BUBA  di THANAS MEDI. Cartea fu scrisā tu limba arbinesā sh-lo Marili Premiu Natsional ti Literaturā tu Arbinishii, anlu 2013. Cartea fu apridusā tu limba armāneascā di ANDON KRISTO.

AINODEKAM di KIRA MANTSU. Ia cum nā cutramurā poezia ali Kira Mantsu…Cati zbor, cati bairu, cati frāndzā ts-u lu umpli suflitu di unā nādie fārmācatā, di unā lunjinā nviscutā tu stranji lāi, di un strigāt tsi s-avdi mash di sāndzili sicat tu grokili kiruti a strāpāpānjlor. Makedonia si shutsā tu groki xeani sh-tora pi cārutsea murmintului a ljei dgjivāsim AINODEKAM… “Nâ-ngruparâ pe-anarya, trâ daima…/Sh-noi nâ mutrimu angruparea…” – ni dzātsi suflitu ali Kira Mantsu 

CĀNTITSI FĀRSHEROTESHTI di GOGU PADIOTU.-Gogu Padiotu fatsi unā shcurtā isturii ti arāzga sh-isturia fārshirotslor tu limba gārtseascā, frantseascā sh-armāneascā. Ninti ta s-acatsā frāndzili ti cāntitsi videm unā notā cu grami (litiri) ufilisiti ti aistā carti.

PÃRÃVULII di NICOLAE BATZARIA. (1874-1952). Amintat, 20-lji di Brumar 1874, Crushuva dit “Ripublica Macedonia”di adzã (unã parti dit Iugoslavia di altãoarã, sh-tu atsel chiro parti dit Turchii), Nicolae Batzaria easti un di nai ma cunuscutslji scriitori clasits armãnj. Crushuva, unã hoara iu bãna multsã armãnj, cu unã di nai ma mushatili graiuri armãneshti, fu loclu iu Batzaria criscu shi nvitsã limba shi adetsli armãneshti.

SCRIITORI ARMĀNESHTSĀ di DINA CUVATĀ-Cartea tipusitā tu anlu 2001 prezintā shcurti dati biografitsi a scriitorlor armānj dit eta XVIII pānā di anlu 2001, cum sh-ti lucru a lor ti literatura armāneascā, tu unā aradhā alfabeticā Esti unā carti di mari simasii ti astelji tsi va s-cunoascā avutsia literaturiljei armāneshts. S-pari cā sānt niscānts scriitori armānj tsi nu sānt prezentats tu aistā carti cum easti poeta Kira Mantsu

DIVINA COMEDII di Dante Alighieri. Cartea, una di cama cunuscutā tu cultura universalā fu amānipsitā di scriitorlu Dina Cuvata cari ni spuni…”  s-dàm unã provã cà shi Limba-armãneascã easti-ahãt di gioanã cãt shi tuti-alanti limbi tu cari fu tradusã 

130 de MELODII AROMĀNESTI di Ioan Caranica. Cartea easti unā lucrari ahoryea sh-easti ti mari simasii ti cultura armāneascā cātse cā tuti 130 di cāntitsi (bairili sh-iholu)  sānt bāgate pi noti.

ANTOLOGIE AROMÃNEASCÃ di TACHE PAPAHAGI.  Cartea esti tipusitā la anu 1922. Nkiserea esti pi limba rumuneascā ama di la frāndza 57 (XLVII) acatsā pi limba armāneascā. Ufiliseshti abetsda (alavitaru) rumunescu. Putes s-gjivāsits poezii di Zicu Araia-p 153, N. Batzaria-p.173, C.Belimace-p.195, M.Beza-p.209, G-Ceara-p.245, G.Murnu-p.265, N.Tulliu-p.283, N-Velo-p.317, Muzikie armāneascā-p.355 sh-multi alti isturii, pirmithi, angucitori, etc.

TEXTE MACEDO-ROMANE – 1891 adunati di Dr.M.G. Obedenaru. Glosaru esti di Prof.I.Bianu. Easti unā carti cu Pirmithi-Poiezii-Cāntitsi picurāresht veclji di CRUSHOVA. Cartea easti tu limba armāneascā, rumuneascā sh-frantseascā. Easti interesant s-videts cum s-anyrāpsea/scria tu anlu 1891, tu kirolu cānd Makidunia nu ira pārtsātā. Textili adunati sānt origjinali, nialāxiti.