Cārts ti limbā sh-gramatica

TACHE PAPAHAGI – DICTIONARUL DIALECTULUI AROMĀN general si etimologic –Editia a doua augmentatā –  (limba romānā si francezā) cu 64 fotografii originale, 1 schita, nota (cārvānāritul) si o hartā, epilog. Bucuresti – 1974

DICTIONNAIRE D’ETYMOLOGIE DACO-ROMANE – Elements Slaves, Magyars, Grecs-moderne et Albanais par A. de Cihac.  

Carti Vlaha-Ingleza / Vlachian-English – di Nacu Zdru – USA. Cartea easti ti nvitsari limba armãneascã ti atsei tsi shtir limba inglezã.

ABETSEDAR – ARMĀN/RĀMĀN di THOMA MUSHA. Editura Ymeraj, FIER, Arbinishii-2020. Ia tsa ni spuni autoru Thoma Musha: Tinjisits shi vruts armãnj/rrãmãnj!
Mintui, cã vini oara, ta s-avem shi noi armãnjljã, ti njitsljã a noshtsã, un abetsedar a limbiljei a noastã, ca la tutã lumea shi elj, su ãnviatsã limba ali Dadi, nu singurã ta su greastã, pit fumeljili a lor shi undialantã, mash su scrirã. 

Limba literarā – autor Alexandru Graur. Tu aista carti si spuni cā limba armāneascā nu esti dialect ali limba rumunā.

BITULI 1997 – Un simpozion trā standardizari a scriariljei armāneasca di TIBERIUS CUNIA

ANCIENT GREEK DIALECTS AND EARLY AUTHORS by D.Gary Miller – Introduction to the dialect mixture in HOMER , with notes on lyric and HERODOTUS.

GRAIUL AROMĀNILOR FĀRSHEROTSI DIN DOBROGEA di Manuela Nevaci.  Cartea easti tipusita Bucureshti la 2011 tu limba rumuna shi zburashti ti arãzga  sh-bana fãrsherotsilor cum sh-ti fonetica shi spetsificu a greriljei fãrsheroteascã. Dapoea prezintã  fumelj di fãrsherots tsi bãneadzã Dobrugea – Romania.

METODA ARMĀNA/VLAHĀ di Iancu Balamaci esti un manual/carti ti nvitsari limba armāneascā cu apridutseri tu limba inglezā shi shqipitarā.

LIMBA ARMĀNEASCĀ di Mariana Bara easti unu manual/carti di studiu ti limba armāneascā ti students. Cartea acatsā cu protili texti pi limba armāneascā dit eta XVII shi agiumdzi tu dzua di azā a literaturiljei / puieziiljei contemporani (Kira Mantsu, Spiru Fuchi, Toma Enache, Mihali Prefti, George Vrana, Vanghel Dzega sh-mults alts).

Η ΑΠΟΚΩΛΙΚΟΠΟΙΗΣΗ EΝΟΣ ΠΟΛΙΤIΣΙΜΟY ΜEΣΑ ΑΠΟ TΟ ΠEΔΙΟ
TΗΣ ΓΛΩΣΣΙΚΗΣ ΤOY EΚΦΡΑΣΗΣ – Το-βλαχικο-ιδιωμα-του-Μετσοβου di Φανης-Δασουλας. Tu carti va s-aflats un alfavitar shi lexicon (armāneashti-gārtseashti)

AROMĀNII – DIALECTUL AROMĀN di Th. Capidan. Cartea esti tipusitā tu limba rumāneascā tu anlu 1932-Bucureshti. Autoru fatsi tu ahurhitā una prizintari ti populu armānescu cu fālcārili a lui,  sh-rāspāndirea lor tu Balcanu. Tu deftura parti fatsi un studiu a limbāljei armāneascā tsi el u acljiamā dialect ali limbā rumunā.

ABECEDARU ROMĀNESCU TRĀ ROMĀNLJ DI-N DRERTA A DUNARLJEI –  di Dimitriu Athanasescu. Aist abecedar fu tipusit tu anlu 1865 ti prota Sculie romāneascā tsi s-featsi ti “romānjlji” tsi bāna tu Macedonia.  Easti interesant s-videts cum s-nvitsa limba rumāneascā tu atsel kiro.

ARMĀNII-Grai-Folklor-Etnografie di Tache Papahagi -1952. Tu ahurhitā autoru fatsi, tu limba rumuneasca, una shcurtā prezentari ti arāzga sh isturia armānjlor. Tu carti autoru zburashti ti grerea la fālcārli armāneshti dit Bakanu sh-prezintā cāntitsi dit folcloru a lor. (Fārsherots-Pindeni-Grāmustenj-Mizukeari)

AMVITSĀM(U) ARMĀNEASHTI CU TAKI AL GEORGIU. Cartea easti tipusita la 2008 tu limba greacā sh-armāneascā cu andruparea a pirifanjljei Sutsati a Armānjilor di Veryea sh-easti ti ficiuritslji di Veryea“Tra s-nu chiarā limba Armāneascā Sutsata Armānjilor di Veryea u scrie aesta carti…“si spuni tu ahurhita atsishtei cārts…

Gramatica al Mihail Boiagi (1780-1828) fu prota gramatica shtiintsifica  scriratā/anyrāpsitā cu yrami latini pi limba armāneascā. Boiagi s-amintā Budapesta shi s-trādzea di unā fumelji di rrāmānj dit Arbinishie. Nomurili di gramaticā sānt prezentati tu limbili gārtseascā, gjermanā sh-armāneascā.  Tu soni Boiagi ar bāgatā shcurti pirmithi sh-isturii tu limba armāniascā tsi nu sh-u adutsi mult cu limba Armāniascā originalā dit Epir, Tesaliash-Makedonia. Limba ufilisitā di Boiagi ari multi influentsi ali limbā rumuneascā veclji.

Unā cali ti ficiurits s-nveatsā limba di dadā. Cartea esti pi limba armāneascā sh-arbinisheascā. Esti un egzemplu ti lucru deadun cu dhascali dit Makidunia di Nord sh-Arbinishia.

LIMBA SH-GRAMATICA TI CLASA 3. Ti ficiuritsji armānj di R. Macedonia di Nord sh-di iutsido. Livendz dhascali dealocui lj-nveatsā ficiurtslji limba di dadā. Cartea esti sh-pi limba slavonā ti ficiurits armānj tsi nu shtir limba armāneascā. Cum dzātsi pi cupertinā esti ti ficiurits di clasa 3-a.

LIMBA SH-GRAMATICA TI CLASA 6. Ti ficiuritsji armānj di R. Macedonia di Nord sh-di iutsido. Livendz dhascali dealocui lj-nveatsā ficiurtslji limba di dadā. Cum dzātsi pi cupertinā esti ti ficiurits di clasa 6.

CURS DI SCRIARI ARMĀNEASCĀ di Tiberiu Cunia. Carte ari 18 di lectsii cu nomurili di scriari astāsiti la Bituli, 1997.

DICTSIUNAR A LIMBĀLJEI ARMĀNEASCĀ di Tiberiu Cunia. Dupu cum ni dzātsi autoru, dictsionaru easti fapt dupu dictsiunarili al T. Papahagi, S. Mihāleanu shi I.Dalametra. Zboarāli sānt shutsati sh-tu limba rumāneascā, frāntseascā shi inglizeascā.

DICTSIONAR MACEDO-ROMĀN di I. Dalametra – 1906.

DICTSIONAR ARMĀN-ROMĀN. Easti un dictsionar aplo (simplu) mash cu noima zborului dit limba armāneascā tu limba romāneascā.

DICTSIONAR ROMĀN-ARMĀN. Easti un dictsionar aplo (simplu) mash cu noima zborului dit limba romāneascā tu limba armāneascā.

Intinerar in Istria si Vocabular Istriano-Roman – !874  – dupa insemanarili al Ioan Maiorescu. Cartea fu editata sh-bagata pi aradha di Titu Maiorescu dupu studiili nibitisiti al Ioan Maiorescu tu tsi mutreashti Istria shi limba a ljei.