Ta s-ghivāsits cartea ntsāpats caduru ali carti – Click the book to open it
Romanitatea Balcanicâ si Civilizatia Aromânilor di Tanase Bujduveanu – Editura “Cartea Aromana” – 1997
Românii contra Aromânilor di Eugen Mazzota – 2016
Calvarul Neamului (exodul armânjilor ) – de Nushi Tuliu – Bucuresti – I931
MEMORIALISTICA DIPLOMATICA – ALEXANDRU EM. LAHOVARY – AMINTIRI DIPLOMATICE – Constantinopol (1902-1906) si VIENA ( 1906-1908). La fila 55-56 si zburâshti ti ndreoturili armânjilor dati tu Balcani di Sultanu Amid….la 1905
BEFORE ALAXANDER – Constructing Early Macedonia – Publications of the Association of Ancient Historians 6 – by EUGENE N BORZA
Images d’ethnographie roumaine (Daco-roumaine et aroumaine) de TACHE PAPAHAGI – 318 photo avec texte francais et roumain
Born to assimilate? – Thoughts about the Vlachs – by Nick Balamaci. (English language). Unâ carti tu limba englezâ cu multi informatsii ti isturia sh-identitatea armânjlor/râmânjlor/vlahilor. Ndrizerea sh-tehno-redactarea di Alexandru Gica.
Macedo-rrumân”ii-Macedo-armân”ii – Macedo-aromânii din Romania , carti – document di Nicolae Cusa
Istoria Armānjlor di Ioan M Cardula – Editura Samarina – Constantsa – 2001.
MACEDO-AROMĀNII DOBROGENI di NICOLAE CUSA. Cartea easti tu limba rumunā sh-limba engleza. Prezintā minduieri ti originea armānjjlor – makidoni sh-fatsi unā ahāndoasā analizā ti fālcārili a isnafiljei armāneascā colonizati Dobrugea-Rumunia.: fārsherots, grāmusteanj, pindeni, istro-romāni. Cartea fatsi unā statisticā cu horili iu bāneadzā armānj sh-fumeljli armāneshti cai bāneadzā tu aisti hori. Easti unā multu informativā ti armānj
THE MACEDO-AROMANIANS IN DOBRUDJA – by Nicolae CUSA . Translation from Romanian to English by Otilia-Cristina PACEA.
Imaginea vlahilor la cronicarii cruciadei a IV-a di Florin Curta. Cartea easti tu limba rumunâ ama s-akicâseashti ca easti zboru ti cum sânt luyiursits vlahii di cronicarlji a kirolui ahurhinda cu eta bizantinâ…
f
Centenarul Pâcii de la Bucuresti (1913) – Consecinte asupra destinului armânilor – Simpozion, Bucuresti 9-10 August, 2013. Prelegeri de Evantia Bozgan, Alexandru Gica, C. Papanace, Nicolas Trifon si Enache Tusa. Editorul cărtii: Alexandru Gica
Dit tricutlu-a Armânjlor – Fapti di -Armatâ sh-Figuri di-Armatoli di George Ghitsea. Transpuniri tu limba armaneascâ di Dina Cuvata
L’ Albanie – Breve Histoire – Peuple Albanais par Nicolae Iorga , Bucarest, 1919. (Shcurta isturie ali Arbinushie sh-a popului arbines di Nicolae Iorga.
UN SAT DOGROGEAN – EZIBEI de C D Constantinescu-Mircesti. Editura “Bucovina” I.E. Toroutiu – Bucuresti – 1910, .Cartea easti tu limba romana sh-ari multi referiri sh-la istoria-bana-cultura a colonistilor macedoneni tsi s-refugiara tu Cadrilater, dit horili dit Macedonia (partea di Gartsia) Gramaricuva, Candrova, Paticina sh-alti locuri.
UNITATEA ÎN CREDINȚA CREȘTIN – ORTODOXĂ
Armânii: Sfinți – monahi – ctitori – slujitori ai bisericii
Simpozion omagial – la un an de oficiere liturgică
în limba maternă a armânilor. Constanța. 7-9 Octombrie, 2016.Asociația Sfântul Antonie de la Iezer a Armânilor din Constanța
Armânii: Sfinți – monahi – ctitori – slujitori ai bisericii
Simpozion omagial – la un an de oficiere liturgică
în limba maternă a armânilor. Constanța. 7-9 Octombrie, 2016.Asociația Sfântul Antonie de la Iezer a Armânilor din Constanța
ISTORIA GRECILOR – de INDRO MONTANELI apridusā tu limba rumunā di George Miciacio – tipusitā di editura Artems – Bucuresti-1996. Isturia a gretslor easti ligata sh-di isturia Armānjlor-maciduneani di vār kiro.
Sutsata Culturala Armâneascâ – 20 anj di lucru.Tu 19-li di Andreu 2019, s-ancljdu 20 anj di lucru a Sutsatâljei SCA (Sutsata Culturalâ Armâneascâ). Sigura, Sutsata fu thimiliusitâ pi 5-li di Martsu 1990 (tsi va s-dzâcâ, pisti ma putsânu di 3 meshi, ea ncljdi 30 anj di bană). Ama nu
avem tsi sâ spunem tră anjlji 1990-1999, câ nu s-adră tsiva. Atselj anj nu putem sâ-lj luăm tu tamam. Aesta exighiseashti numa a cartiljei.
avem tsi sâ spunem tră anjlji 1990-1999, câ nu s-adră tsiva. Atselj anj nu putem sâ-lj luăm tu tamam. Aesta exighiseashti numa a cartiljei.
CARTEA VERDE – TEXTUL TRATATULUI DE PACE DELA BUCURESTI-1913.. Aici se prezinta documente diplomatice din Peninsula Balcanica – Actiunea Romaniei – Septembrie 1912 – August 1913. Textul tratatului incepe la pagina 261
Traite de Paix de Bucarest-1913 – Tratatul de pace dela Bucuresti 1913 in limba franceza.
MULTIMI, REUNIUNI, SI INTERSECTII – Despre evolutiile lumii aromānilor din Romania cu Costica Canacheu, Kira Mantsu, Alexandru Gica, Emilian Mārgarit, Nicolae Trifon. Cartea fu tipusitā la Editura Societātii Culturale Aromānā, Bucuresti, 2019.
ANCIENT GEOGRAPHY – The Inhabited World in Greek and Roman Tradition – Carti tu limba engleza ti Yiografia antica ti locurli iu ninga nu avea agiumsa tsivilatsionu greco-roman..
Cateva Contributii la Cuprinsul Notiunei de “VLACH” di Dr. I Gherghel. Carti – Studiu (17 fili) tu limba rumuna, cu minduieri tu tsi mutreashti arazga zborui “Vlach”…Studii publicati tu Revista rumuneasca “Convorbiri literare” – 1920 – Bucuresti.
AROMĀNII – CREDINTE SI OBICEIURI di IRINA NICOLAU. Cartea easti tu limba rumuna sh-fu tipusita Bucuresti – 2001 – Editura Societatea Culturala Aromana.
CRONICA A-ANJLOR 1820-1878 (Cronica Bradalexadzlor) di Iotta Naum
O MARE “MICA ISTORIE” -HARALAMBIE BALAMACI di ALEXANDRU GICA
ROMENI DI ALBANIA di C.N. BURILEANU si Prof. A. BALDACCI tipusita tu anu 1912 – Bologna . Cartea easti tu limba italiana.
BALKANIA KAI BLAXOI (Βαλκάνια και Βλάχοι – Achille Lazarou) Εκδόσεις Φιλολογικού Συλλόγου Παρνασσός, Αθήνα 1993.
Η ΚΑΤΑΓΩΓΗ ΤΩΝ ΑΡΜΟΝΙΩΝ (Τονπιχλην ΒΛΑΧΩΝ) – ΣΩΚΡ. Ν ΛΙΑΚΟΥ – 1965
KATAGOGI TON ARMONION (TOUPIKLIN VLAHON) – 1965) by LIAKOS SOCRATIS – L’ORIGINE DES ARMĀGNI (ou Macedovalaques)
NOI NU SUNTEM URMASII ROMEI di NAPOLEON SĀVESCU. Editura Intact-Bucuresti, 1999. Cartea tu limba rumuneascā prezinta minduierea al Sāvescu sh-altor isturianj cā trakianjlji (dakianj-iliri-maciduneani-geto/skitsianj) nu furā romanizats sh-cā romanjlji zbura idyea limba latina ca trakianlji.
ILIADA – HOMER. Homer u scrirā cartea tu eta 8 ninti di Hristolu. Di aoa acatsā isturia a noastā. Cartea easti tu limba anglikeascā. Varianta romāneascā u aflats la udālu di literaturā.
ODYSSEY-HOMER
HERODOTUS THE GRECO-PERSIAN WARS – Illustrated book
THE HISTORIES OF HERODOTUS translated by HENRY CARY-1899. Herodot u scrisi cartea tu eta V ninti di Hristolu.
CARTI TRĀ DESPINA di ALEXANDRU GICA. Cartea esti tipusita Bucureshti, 2019 tu limba armāneascā. Easti unā carti ti suflitu armānescu . Alexandru ni prezintā isturia, identitatea, bana a taifāljei a lui di la strāpāpānj pānā tu dzua di azā. Autoru u scrisi ti hiljea lui Deapina
THE ENTRY OF SLAVS INTO CHRISTENDOM by A.P. VLASTO University of Cambridge – 1970
GEORGE CASTRIOT surnamed SCANDERBEG – King of Albania by CLEMENT C.MOORE LL.D.. Cartea tu limba inglezā fu tipusitā New York tu anlu 1858 sh-prezintā bana sh-isturia al Scanderbeg – printsu a Epirui.
HEROES OF OLYMPUS – THE DEMIGOD DIARES by RICK RIORDAN
THE TROJAN WAR by AARON ROSENBERG – ni spuni isturia a polimului di Troia.
THE ADVENTURES OF ULYSSES bu CHARLES LAMB-Cartea ni spuni tsi sh-cāti pātsā Ulise di cāra s-tura di Troia (dupu polim) la Ithaca, acasā
THE ADVENTURES OF TELEMACHUS – The son of Ulysses
EPIRUS-LOW ALBANIA by Sherif Delvina. Published in Tirana-2013. This book is about the history of Epirus from ancient times.
DRUMUL ROMĀNESC AL ARMĀNILOR di Alexandru Gheorghe cai ni dzātsi…”am făcut efortul de a scrie, acum,la o vârstă care a trecut de 80 de ani, pentru a scoate la lumină și pentru a face cunoscut tuturor întreg neamul Tudurazilor darși o parte din viața armânilor, cu suferințele prin care au trecut”.
POUQUEVILLE – TRAVELS in EPIRUS, ALBANIA, MACEDONIA and THESSALY published in London-1820
POUQUEVILLE – VOYAGE en Morée, A CONSTANTINOPLE ET ALBANIE, et dans plusieurs parties DE L’EMPIRE OTHOMAN, 1798-1799-1800-1801-VOL II
SAGUNA de Bogdan Andriescu si Voichitā Bitu. Cartea tipusitā la Sibiu tu anlu 2008, tu limba rumuneascā prezintā bana al Andrei Saguna
SFĀNTUL ANDREI SAGUNA de Ioan Lupas. Cartea easti tipusitā la Sibiu tu anlu 1911 tu limba rumuneascā shi prezintā biografia a Mitropolitui Andrei Saguna di la amintari pānā tu aushaticu.
NOI TRACII di C-tin Iosif Drāgan. Cartea tu limba rumuneascā publicatā La Craiova-1976 prezintā isturia tubilor / popului trac tu Balkan…
FROM CARPATHIA TO PINDUS by Tereza Stratilesco
BALCANOLOGI SI BIZANTINISTII ROMÂNI – George Murnu, Nicolae Bānescu-Theodor Capidan-V.Papacostea di NICOLAE SERBAN PAPACOSTEA
MEMORY, IDENTITY, TYPOLOGY: AN INTERDISCIPLINARY RECONSTRUCTION OF VLACH ETHNOHISTORY by Gheorghe Bogdan-B.A, University of British Columbia, 1992
VLASI-starobalkanski narod (od povijesne pojave do danas) di Zef Mirdita – Zagreb – 2009. Carti tu limba sārbā ti prezintā miletea armāneascā tu Balkan – identitati-numā-isturii.
THE SECRETS OF THE BALKANS by Charles J. Vopicka
MOTHER TERESA by Meg Green. Cartea tu limba anglikească prezintă biografia ali Dada Teresa ahurhinda cu parintsă Nikola sh-Drana Boiagi sh-tritserili a ljei pit bană.
MOTHER TERESA by Louise Chipley Slavicek. Cartea tu limba anglikească prezintă una cumată dit bana ali Dadi Teresa amintată Skopje tu Avgust 1910. Tatal ira armăn cu numa Nicola Boiagi sh-mama ira Drana Boiagi.
THE LIFE OF ALI PACHA – OF IANINA – VIZIER OF EPIRUS. Cartea tu limba anglikească fu tipusită la Londra – 1822. Prezintă bana al Ali Pasha di Ianina tsi li arsi Moscopolea shi Gramustea.
THE REIGN OF LEO VI (886-912) – Politics and People by SHAUN TOUGHER. Carte tu limba anglikească prezintă isturia a amirărieljei Bizantini sum amirălu macidunean Leo, hiljiu al Basil 1 tsi băgă thimeljiu ali dianstii maciduneani.
A SYNOPSIS OF BYZANTINE HISTORY 811-1057 by JOHN SKYLITZES. Cartea tu limba anglikească pezintă isturia ti amiradz byzantinj di arăzgă Maciduneană-Romană, tu anjlji 811-1057
BYZANTIUM IN THE YEAR 1000 by Paul Magdalino. Cartea tu limba anglikească zburăshti sh-ti amirălu macidunean Vasili II.
ARMÂNII SECOLULUI XX di GEORGE BEZA. Această carte conține notele, memoriile și documentele lui George Beza din colecția de „caiete-note despre aromâni” rămase în manuscris din 1995. A apărut la 20 de ani după trecerea sa în neființă, sub îngrijirea fiului său, Paul Michael Beza, care a tradus documentele scrise în limba franceză, a scris prologul, epilogul, anexele 18 și 19 și a adăugat fotografiile din arhiva familiei. Titlul cărții ca și marea majoritate a notelor din subsol, cu excepția celor câteva marcate cu NA, aparțin deasemeni lui Paul Beza.
DESTINATSIA AVDELA i nāpoi tu yinātor di PAUL BEZA. Cartea fu tipusitā Anglia tu anlu 2013 tu limbili armāneascā, rumunā sh-anglikeascā. Autoru, zuyrāpseashti cu suflitu mplin di dor sh-harau, una voltā cātā hoara a pāpānjlor a lui -hoara Avdela -dit muntsā a Pindui. Cu aistā furnjie neasi di vidzu , bilocuri (hori sh-cāsābadz) dit Balkanu iu bāna sh-ninga bāneadzā armānjlji di vār kiro.
SHORT DESCRIPTIVE HISTORY ABOUT THE ORIGIN OF THE ARM’N – MACEDONIANS from the pre-history to the colonization of Dacia by BRANISLAV STEFANOVSKI – AL DABIJA – Cartea easti tipusitā tu limba anglikeascā, tu anlu 2005 di “Casa Gramosta” di Tetovo, 2005
POVESTILE CASELOR – Aromāni din Buda si Pesta di Maria Berenyi. Cartea easti tipusitā la 2011 – Budapesta tu limbili rumunā, inglezā sh-magjiar.ā Prezintā isturia a casilor-palati (isturii si caduri) acuparati di armānj avuts di Muscopoli dupu anlu 1800. ( Grabovschi, Derra, Naco, Arghir, Manno, Lica, Mocioni, Gojdu). Easti ti ciuduseari!
CINCARI (AROMUNI) U JUŽNOM BANATU –Autorka projekta: SVETLANA NIKOLIN -Pančevo 2009.
O ISTORIE A ROMĀNILOR DIN PENINSULA BALCANICĀ – SECOLELE XVII-XX de Gheorghe ZBUCHEA. Easti zboru ti isturia a armānjlor dit Balkan vidzutā di istoricu Zbuchea dit Rumunii. Cartea fu tipusitā tu anlu 1999 – Bucureshti.
ROMĀNII DIN MACEDONIA, EPIR, TESALIA, ALBANIA, BULGARIA SI SERBIA di L.T. BOGA – Note etnografice si statistici. Cartea, tu limba rumuneascā, esti tipusitā tu anlu 1913 shi spuni ti armānjlji dit Balkan
Religiile lumii (Religjiili a cozmui) di Jean Delumeau. Cartea fu apridusa tu limba rumuna dit limba franceza shi tipusita tu Rumunia – editura Humanitas – Bucuresti – 2014. Zburashti ti Creshtinizmo, Catolitsizmo, Judaismo, Budhismo, Hindu sh-alti….Catse ari ahanti religjii ma Dumidzalu esti mash un ?
ANCIENT GREECE from the Mycenaean Palaces to the Age of Homer edited by Sigrid Deger-Jalkotzy and Irene S. Lemos
ANCIENT GREECE-an Introductory Course
GREEKS AND PRE-GREEKS – Aegean Prehistory and Greek Heroic Tradition by MARGALIT FINKELBERG. “The main thesis of this book is that the Greeks started their history as a multi-ethnic population group consisting of both Greekspeaking newcomers and the indigenous population of the land, and that the body of ‘Hellenes’ as known to us from the historic period was a deliberate self-creation.”
SOUTHERN EUROPE IN THE MIDDLE AGES 500-1250 by Florin Curta. (Florida Univeresity). Cartea, tu limba anglikeascā prezintā istoria Amirāriiljei Bizantini tu kirolu 500-1250 cānd mults di amiradz ira maciduneanj.
WAR in the BALKANS – RICHARD C. HALL, EDITOR
An Encyclopedic History from the Fall of the Ottoman Empire to the Breakup of Yogoslavia
THE BALKAN WARS by JACOB GOULD SCHURMAN (1914) The changes made in the map of Europe by the Balkan Wars of 1912-1913 were not merely the occasion but a cause and probably the most potent, and certainly the most urgent, of all the causes that led to the World War which has been raging with such titanic fury since the summer of 1914
UN DEDOCALOG AL AROMĀNILOR sau 12 adevāruri incontestabile, istorice si actuale, asupra aromānilor si asupra limbii lor, di MATILDA CARAGIU-MARIOTEANU. Cartea, tu limba rumuneascā, fu tipusitā tu anlu 1996-Custantsa ama documentul fu prezentat ti prota ora tu revista Romānia Literarā, tu anlu 1993
FĂRŞEROŢI, MOSCOPOLENI, MEGLENOROMÂNI – VALORIFICAREA ON‑LINE A PATRIMONIULUI CULTURAL
Coordonator proiect: Prof. Univ. Dr. Adina BERCIU‑DRĂGHICESCU, Bucuresti-2011
Coordonator proiect: Prof. Univ. Dr. Adina BERCIU‑DRĂGHICESCU, Bucuresti-2011
0 ЦИНЦАРИМА
ПРИЛОЗИ ПИТАЊУ ПОСТАНКА НАШЕГ ГРАЂАНСКОГ ДРУШТВА di Dr. Prof. D. J. POPOVICI – Beograd – 1998. Cartea tu limba sāgheascā prezintā istoria armānjilor partea di Banatlu sārb.
ПРИЛОЗИ ПИТАЊУ ПОСТАНКА НАШЕГ ГРАЂАНСКОГ ДРУШТВА di Dr. Prof. D. J. POPOVICI – Beograd – 1998. Cartea tu limba sāgheascā prezintā istoria armānjilor partea di Banatlu sārb.
LES ROUMAINS DU SUD – MACEDOINE di Nic. Densusianu & Frederic Dame. Cartea tipusitā (1923) tu limba frāntseascā zburāshti ti rrāmānjlji/armānjlji di Tesalia, Epir, Trakia, Albania (isturie, cultura, demografie) shi va sā scoatā tu migdani importantsa elementui latin tu Balkan
CAN THE VLACHS WRITE THEIR OWN HISTORY? by NICHOLAS S BALAMACI. Aist studiu fu publicat tu “The Journal of Hellenic Diaspora” Ntribarea easti: “Pot armānjlji sā sh-u scrie/anyrāpseascā isturia a lor?” Nick Balamaci easti fārsherot cu rādzātinji di Pleasa, faptu tu Amerikie sh-ari un Ph.D. ti Isturia mudernā-East Europeanā
THE VLACHS -The History of Balkan People by T.J. WINNIFRITH. Cartea tu limba anglikeascā fatsi un sudiu a armānjlor (The Vlachs) tu tsi mutreashti isturia shi locu a lor tu Balkan, tu vāsāliili iu baneadzā sh-dzuua di azā.
ORIGINEA MACEDOROMĀNILOR di T. Capidan shi C. Noe. Cartea easti tu limba rumunā shi easti una soi di apandisi ti D-l Keramopoulos di la Academia greacā tu tsi mutreashti arāzga greacā a vlahilor.
Cercetāri despre Scoalele romānesci din Turcia de Theodor T Burada- Tipografia “Romānulu” – 1890.
DE LA ROMĀNII DIN TURCIA EUROPEANĀ di Ioan Nenitescu. Cartea tu limba rumuneascā easti tipusitā Bucuresti tu anlu 1895. Autoru fatsi un studiu etnic si statistic ti armānjlji dit Balcani sum amirāria otomanā.
ISTORIA IMPERIULUI OTTOMAN–VOL 1. Cresterea si scaderea lui de DIMITRIU CANTEMIR – 1876. Cartea in limba rumuna (partea 1) tradusa di Dr. Ios Hodosiu
ISTORIA IMPERIULUI OTTOMAN–VOL 2. Cresterea si scaderea lui de DIMITRIU CANTEMIR – 1876. Cartea in limba rumuna (partea 2) tradusa di Dr. Ios Hodosiu
ISTORIA ROMĀNILOR DIN PIND – VLAHIA MARE di GEORGE MURNU. Cartea tu limba rumāneascā fu tipusitā tu anlu 1913. Prota oarā aist studiu – fapt dupu documenti bizantini – fu publicat tu revista Convorbiri Litirari tu anjlji 1905-1907 tu kirolu cānd ira student la Munchen. . Easti zboru ti isturia armānjlor (vlahilor-maciduneani dit Tesalia.
CLAIMING MACEDONIA by GEORGE V. PAPAVIZAS. Carti tu limba inglizeascā tsi prezintā argumenti tu tsi mutreshti ntribarea “A cui easti Macedonia istoricā“)
DARIUS THE GREAT – ANCIENT WOLRD LEADERS by J.Poolos
ANCIENT MACEDON-editid by ROBIN J. LANE FOX – Studies in the Archaeology and History of Macedon, 650 bc–300 a.d. cartea esti in limba engleza tipusita Boston -2011 di Brill Companion. (702 fili)
]
ARMIES OF THE MACEDONIAN AND PUNIC WARS (399 BC-146 BC by Duncan Head
HISTORY OF ANCIENT MACEDONIA – MAKEDONIKA. Easti un site gartsescu tsi prezinta mutrita a istorianjilor grets the Isturia antica ali Makidunii. (www.History-of-Macedonia.com)
HISTORY OF MACEDONIA – A compilaton of texts and studies from the online site https://history-of-macedonia.com/wordpress
PHILIP II REMEMBERED-di Caballero Prieto. The Evolution of Hellenic Hoplite Warfare in Four Battles: Tegyra, Leuktra, Chaeronea and Gaugamela (374-331). Easti unā shcurtā prezentari ti isturia shi strategia militarā al Philip II
PHILIP II AND ALEXANDER THE GREAT – father and son, lives and after lives. Book edited by Elisabeth Carney and Daniel Odgen
ALEXANDER THE GREAT – Historical texts in translations by Waldemar Heckel and J.C. Yardley. Carti tu limba inglizeascā ti bana al Alexandru Macedon hijliu al Filip II
ALEXANDER THE GREAT by ROBIN FOX LANE. Cartea tu limba inglezā prezintā isturia a Amirāriiljei maciduneani tu kirolu al Filip II sh-Alexandru atsel Maru sh-ma multu ti bana ti al Alexandru.
ALEXANDER THE GREAT IN HIS WORLD by CAROL G. THOMAS. Carti tu limba inglizeascā ti bana al Alexandru Macedon hijliu al Filip II
ALEXANDER THE GREAT THE SON OF GODS by Alan Fildes and Joann Fletcher. Carti tu limba inglizeascā ti bana al Alexandru Macedon hijliu al Filip II[
ALEXANDER THE GREAT by Agnes Savill. Carti tu limba inglizeascā ti bana al Alexandru Macedon hijliu al Filip II
ALEXANDER III OF MACEDON by PLUTARCH. Carti tu limba inglizeascā ti bana al Alexandru Macedon hijliu al Filip II
ALEXANDER THE GREAT FAILURE – The Collapse of the Macedonian Empire by John D. Graiger. Cartea easti tipusitā tu 2007 sh-prezintā isturia a amirāriiljei maciduneani sh-cum agiumsi la kireari. Iu alutusi Alexandru?.
THE REIGN OF CLEOPATRA by STANLEY M. BURSTEIN
CLEOPATRA Ancient World Leader by Ron Miller and Sommer Browning
ANCIENT ROME-FROM ROMULUS AND REMUS AND VISIGOTH INVASION. The book was edited by Kathleen Kuiper – published in Encyclopedia Britanica.
CAESAR, TALES OF THE CIVIL WAR from the CAESAR’S COMMENTARIES by C.H. KEEN M.A.. Cartea, inspiratā dit scrirārili al Caesar, fu tipusitā Londra – 1894 sh-prezintā polimu namisa di Caesar sh-Pompey anlu 49 ndH
ANCIENT ROME – AN ILLUSTRATED HISTORY
LIVING IN ANCIENT ROME – edited by Norman Bancroft Hunt
THE DECLINE AND FALL OF THE ROMAN EMPIRE by Edward Gibbon
ROMAN EMPIRE – ALL ABOUT HISTORY BOOK
THE CONTEST FOR MACEDONIAN IDENTITY 1870-1912 by Nick Anastasovski. Carti tu limba inglizeasca tu tsi mutreashti identitatea maciduneasca.
VALAQUES DE GRECE ET UNION EUROPEENE par ACHILLE G. LAZAROU. Cartea fu apridusā dit limba gārtseascā di Troupi shi Jean-Paul Bourillon sh-tipusitā Athena tu 1995
HISTOIRE DES ROUMAINS DE LA PENINSULE DES BALCANS par Nicolae Iorga.
REALITĀTI SI CONTROVERSE DIN VIATA AROMĀNILOR di VASILE DIMACA. carti tipusita tu 2016 tu limba rumāneasca fatsi un studiu ti isturia si identitatea armānjlor shi scoati tu migdani minduieri controversati ti isturia sh-prublema armāneascā
BEING AN OTTOMAN VLACH di Osmah Eflaki Olmak. Cartea easti tipusitā tu anlu 2013 shi zburashti ti identitatea shi rolu armānjilor tu amirāria ottomanā tu partea di ascāpitatā a Balcanui, etili XV-XVII
ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΘΕΣΣΑΛΙΑΣ
ΣΧΟΛΗ ΕΠΙΣΤΗΜΩΝ ΤΟΥ ΑΝΘΡΩΠΟΥ
ΤΜΗΜΑ ΜΟΥΣΕΙΟΠΑΙΔΑΓΩΓΙΚΗΣ ΕΚΠΑΙΔΕΥΣΗΣ
«ΟΙ ΒΛΑΧΟΙ ΚΑΙ Ο ΒΛΑΧΙΚΟΣ ΓΑΜΟΣ» ΔΙΠΛΩΜΑΤΙΚΗ ΕΡΓΑΣΙΑ της Μτταντραλέξη Αναστασίας
ΕΠΙΒΛΕΠΟΝΤΕΣ ΚΑΘΗΓΗΤΕΣ : κ. Ζαχείλας Λουκάς – κ. Λέκκα Φωτεινή
ΒΟΛΟΣ 2004-2005
ΣΧΟΛΗ ΕΠΙΣΤΗΜΩΝ ΤΟΥ ΑΝΘΡΩΠΟΥ
ΤΜΗΜΑ ΜΟΥΣΕΙΟΠΑΙΔΑΓΩΓΙΚΗΣ ΕΚΠΑΙΔΕΥΣΗΣ
«ΟΙ ΒΛΑΧΟΙ ΚΑΙ Ο ΒΛΑΧΙΚΟΣ ΓΑΜΟΣ» ΔΙΠΛΩΜΑΤΙΚΗ ΕΡΓΑΣΙΑ της Μτταντραλέξη Αναστασίας
ΕΠΙΒΛΕΠΟΝΤΕΣ ΚΑΘΗΓΗΤΕΣ : κ. Ζαχείλας Λουκάς – κ. Λέκκα Φωτεινή
ΒΟΛΟΣ 2004-2005
Οι Βλάχοι του Νομού Σερρών και της Ανατολικής Μακεδονίας- Νίκος Α. Κατσάνης – Κώστας ∆. Ντίνας. Aradha tu carti: Γενική εισαγωγή***Βλάχοι Ανατολικής Μακεδονίας***Οικισμοί νομού Σερρών***Επαγγέλματα***ΕνδυμασίαΤραγούδια. Tu carti s-prezintā costumili traditsionali armāneshts, 96 di cāntititsi pi limba armāneascā sh-tu soni unā shcurtā isturii a vlahilor tu limba inglizeascā
Η-ΚΟΙΝΩΝΙΚΗ-ΖΩΗ-ΣΤΑ-ΒΛΑΧΟΧΩΡΙΑ-ΣΤΑ-1900-Αστεριος-Κουκουδης (Asterios Koukoudis). Cartea tipusitā tu limba gārtseascā esti mplinā di caduri cu armānj sh-prezintā frāmturi dit bana armānljli di Gārtsie.
Viata si activitatea lui Emanuil Gojdu di Maria Berenyi. Cartea easti pi limba rumāneascā shi fu tipusitā cu furjia a 200 di anj di la amintarea atsālui tsi fu Emanuil Gojdu. Tipuserea fu ndrupatā di Fundatsia Publica Pentru Minoritsile Natsionale shi Etnice din Ungaria”
AROMĀNII MOSCOPOLENI SHI COMERTSUL VENETSIAN di Valeriu Papahagi. Cartea pi limba rumāneasca fu tipusitā la 1935 di Editura Societātsii Macedo-Romāne-Bucuresti. Nkiserea easti faptā di D-l Profesor N. Iorga. Easti zboru ti rrāmānjlji Muscopoleanj sh-comertsu a lor cu Venetsia tu etili XVII – XVIII
NEAMUL AROMĀNESC DIN MACEDONIA di Dem. Abeleanu . Cartea, tu limba rumuneascā, fu tipusitā Bucuresti tu anlu 1905. Zburashti ti arāzga/originea armānjlior/rrāmānjilor dit Macedonia-Epir-Tesalia shi isturia lor pānā tu eta XIX. Cartea ari sh-caduri cu gionj armatoli sh-personalitāts dit miletea armāneascā
LES ROUMAINS DE TURQUIE di Nicolas Papahagi – 1905. Cartea easti tu limba frāntseascā shi prezintā minduieri ti arāzga/originea/organizarea administrativā a armānjlor/rrāmānjlor dit Epir, Tesalia, Macedonia ahurhinda cu eta XII. Zburashti ti Printsipatili a Pindui, Vlahia Mari-Vlahia Njicā, ndrepturili armānjlior tu Amirāria Otomana. Tu soni fatsi un statistica a armānjlor/rrāmenjlor tu Balkan.
ROMĀNII DIN PENINSULA BALCANICĀ di Vasile Diamandi-Aminceanu – 1938. Easti zboru ti ARMĀNJ. Tu ahurhitā autoru fatsi unā shcurtā isturii a Amirāriiljei Romanā sh-caftā s-aducā tu lunjinā arāzga romanā ( Roma) a Armānjlur. Cartea fatsi unā prezentari ti Armānjlji martiri liundari dit Balcani cum sh-alumta lor ti eleftiriseari. Va s-videts tu carti multā corespondentsa namisa di ma mārilji cumandari dit vāsaliili balacanitsi tu tsi mutreashti catandisea armāneascā tu Balkan.
ISTORICUL SCOALELOR ROMĀNE DIN TURCIA di Mihail – Virgiliu Cordescu. Cartea tu limba rumunā fu tipusitā tu anlu 1906 sh-easti di marii simasii ti atselji tsi va sā shtibā ti cum s-featsirā Sculii Rumuneshti tu tut Balkanu ahurhinda cu anu 1864. Va videts sh-caduri cu Sculii, dascāli sh-cilimeanj/students rrāmānj/armānj dit atsel kiro.
ROMĀNII NOMAZI di Theodor Capidan – 1927. Easti zboru ti ARMĀNJI. Cartea easti scrisā tu limba rumunā sh-prezintā bana di picurari a ARMĀNJLOR dit tutiputa cum shi nomadismu a falcārlor di picurari Armanj dit partea di Vodena (fārsherots), partea di Veria (pindenj) sh-partea di Livādz (grāmusteanj) Autoru li avea alāgatā tuti aisti bilocuri cum sh-alti hori dit muntsā a Pindui.
AROMĀNII di Anastase N. HĀCIU – Cartea fu tipusitā la 1936 tu limba rumunā sh-ahurheashti cu un Motto di Pouqueville: ” Aromānii sunt un roiu de albine harnice, cari fac miere in crāpāturi de stānci, in jurul cārora mugesc torente furtunoase, formate de Albanezi si Turci“. Cartea, easti un studiu amplu ti Civilizatsia Armāneascā tu kirolu a Amirāriiljei Otomanā tu Balkanu. (Comerts-Industrie-Arte)
DIE AROMUNEN Di GUSTAV WEIGAND – 1894. Cartea easti tu limba gjermanā. Easti unā di cama bunili studii fapti di un istoric xenu ti miletea armāneascā dit Balkanu. Tu ahurhitā autoru bāgā un cadur cu unā parei di “farshiroati” dzātsi elu ama caduru esti loat di pi unā picturā di la muzeul di Leipzig sh-tu cadur sānt muljer turcali nu fārshiroati. Cartea fu apridusā tu limba rumuneascā tu anu 2015
ORIGINEA MACEDONENILOR AROMĀNI (2006) di Niculachi Cusha. Autoru nā dzātsi cu boatsea analtā cā Armānjlji sānt popullu autocton ali Makidunii anticā dit Balcanu, thimitlusitā di vāsiljelji maciduneanj Filip 2-lu sh-Alexandru atsel Maru. Cartea tsicāra easti tu limba rumuneascā ama easti un document di mari simasii ti origjinea sh-identitatea armānjlor maciduneanj.
Armānjlji-Figures and Facts di Alexandru Gica. Protu zboru autoru lu ahurheashti cu ndau ntribāri: ‘‘Ar anaghi armânjlji di unā isturii a lor? Pot sā-sh anyrāpseascā armānjlji isturia lor? Tsi vrui nai ma multu tu aestā carti fu s-nu lu arād ghivāsitorlu…” Unā carti ti tsineari sum cāpitinjiu!
UN POPOR CE SE STINGE – di MIRCEA DELA MARE, tipusitā tu anlu 1915. Catea esti tu limba rumuneascā sh-tu loc di “Armānji” dzātsi “Romāni”Ma s-avets tu minti ca esti zboru ti RRāmānjlji fārsherots dit Albania va s-aflats ti znjiia tsi u featsirā antartslji grets, Coritsa, ahurhinda cu vātāmarea al Papa Lambru Balamaci (1914). Cartea esti documentatā cu copii dupu documenti it atsel kiro sh-caduri originali dealocui.
]
ISTORIA VLAHILOR IN IMAGINI di IANNI PAPATHANASIU – armān di Perivoli-Pind. Cartea easti tu limba rumuneascā tipusitā tu 2003 cu vrerea a autorui sh-a apriducātorui George Varduli dit Gārtsie. Autoru, dunjartul, caftā s-aducā tu lunjinā averuri ti arāzga armānjlor, ascumti icā denaturati di istorits xenj di iutsido. Afirnatsiili a lui sānt andrupati cu caduri sh-facti cu ma mārlji “evergjeats” sh-liundari armānj sh-contributu a lor esentsial la thimitlusirea a statui gārtsecu mudernu.
THE NOMADS OF BALKANS di A.J.B WACE & M.S. THOMSON. Cartea, tipusitā la 1914, esti scriratā/anyrāpsitā tu limba anglikeascā. Esti unā di cama avutili studii ti arāzga sh-bana armānjlor. Cartea zuyrāpseashti adhetsili di isuseari, numtā, pitidzari, hoara armāneascā, bana di tutiputa sh-alti. Esti unā carti di mari simasii ti atselji tsi vor sā shtii ma multi ti tsi sānt Armānjlji sh-cātse sānt cunuscuts sum numa Vlachs-Nomadz dit Balcanu
HISTORY OF MACEDONIAN PEOPLE by Aneta Shukarova, Ph.D.,- Mitko B. Panov, Ph.D.,- Dragi Georgiev, Ph.D., –Krste Bitovski, Ph.D.-Academician Ivan Katardziev Vanche Stojchev, -Ph.D. Novica Veljanovski, Ph.D. -Todor Chepreganov, Ph.D.
CHESTIUNEA ARMĀNEASCĀ di MAX DEMETER PEYFUSS-DIE AROMUNISCHE FRAGE Cartea esti tu limba rumuneascā. Prezintā catandisea armāneascā pānā di Irinia di la Bucuresti, 1913 cānd Macedonia fu mpārtsātā sh-armānjlji (maciduneanlji) arāmasirā fārā pathrida.
FĀRSHEROTSII di Constantin Colmitra. Carte esti scrisā/nyrāpsitā tu limba rumunā. Autoru amintat Pleasa di-ndzeanā fatsi una ahāndoasā zuyrāpseari ma multu ti bana fārsherotslor di Pleasa. – isturii-oaminj-dati demografitsi -hoara cu fumeljili di plisots.
FĀRSHEROTSII di Theodor Capidan. Cartea esti scriratā tu limba rumunā. Autoru fatsi un studiu lingvistic ti armānjlji fārsherots dit Albania sh-zuyrāpseashti bilocurili tsi li vidzu cānd featsi unā voltā tu Epir tu anu 1928.
MACEDO-AROMĀNII DOBROGENI di NICOLAE CUSA. Cartea easti tu limba rumunā. Prezintā minduieri ti originea armānjjlor – makidoni sh-fatsi unā ahāndoasā analizā ti fālcārili a isnafiljei armāneascā colonizati Dobrugea-Rumunia.: fārsherots, grāmusteanj, pindeni, istro-romāni. Cartea fatsi unā statisticā cu horili iu bāneadzā armānj sh-fumeljli armāneshti cai bāneadzā tu aisti hori. Easti unā multu informativā ti armānj
THE VLACHS di ASTERIOS I KOUKOUDIS
ETHNOLOGIA BALKANICA-VOL.6(2002)-The etnicity of Aromanians after 1990. The Identity of a minority that behaves like a majority. di Thede Kahl
HAIDUCII DOBROGEI di Nicolae Ciolacu. Cartea prezintā alumta contra comunizmolui a armānjlor macedoneani tu muntsā a Babadagului- Dobrogea-Rumunia, ncapu cu Grigore Pihu, Gogu Puiu, Cola sh
Mita Fudulea, Spiru Bujgoli, Mihali Ergoveanu, Yianachi
Perifan, Mihali Tutungiu, Yioryi Zgurā
Mita Fudulea, Spiru Bujgoli, Mihali Ergoveanu, Yianachi
Perifan, Mihali Tutungiu, Yioryi Zgurā
NUMIRI ETNICE LA AROMĀNI – di Pericle Papahaggi – 1925 Bucuresti. –
Les Roumains Koutzo-Valaques di Const. Noe. Cartea easti tu limba frāntseascā sh-fu tipusita Bucuresti – 1913. Easti interesant cā autoru zburashti ti “Les populations macedoniennes et la crise balkanique”. Easti zboru ti cutso-vlahlji (macedoneanjlji-armānjlji) dit Macedonia otomanā tsi fu pārtsātā la 1913. namisa di Gārtsia-Arbinishia-Sārghia-Vāryāria.
