Ndau zboarā ti Dini Trandu

Dini, s-amintā tu Rumunia, tu-unâ hoarâ cu numa, Dudestii-Noi, la vārâ dzatsi km alargu di câsâbâlu Timisoara, dit-unâ fumelj di-armânj-fârshârots. Dada lui, Yanula, fu-amintatâ tu-hoara Pleasa di-nzeanâ, sh-afendu-su, Dimitri, s-avea amintatâ Curceau, Arbiunishia di-azâ. Gimnaziu lu-featsi la Timishoara sh-dapoia fudzi Bucuresti, iu bitisi Academia di Shtiintsi Iconomtsi.

Numa Dini yini di la Custandin. Di-anda njic, Dini-avea hari sh-vreari ti muzicâ sh-ti literaturâ; acriscu tu-hoarâ pânâ di 14 di-anj tu poala-ali dadi natiura sh-namisa di armânj-fârshârots. cu râdzâtinj dit muntsâ-a Pindui.

Di la mumâ-sa Hrisula (amintatâ Curceau) Dini-nvitsā multi isturii dit bana fârshâroteascâ sh-alumpta armānjlor, cu gretslji sh-cu turtslji, tu muntsâ-a Epirui, ta s-li tsānâ limba, relighia sh-adhetsili armâneshti, s-nu s-kearâ.

Tu-anjli di studentsii, acatsa s-cāntâ cu-unâ parei di students, cu numa “Modern-Grup”, muzica Pop-Rock, sh-cu talent-a lui agiumsi un di nai mai cânâscuts Rock vocalist dit Rumunii.

Tu anu 1986, u-alâsā Rumunia sh-agiumsi tu-Amerikii, iu baneadzâ sh-dzua di-azâ; Dini, tu-Amerikii acatsā s-dukeascâ, câ limba armâneascâ easti pi-cali si s-kearâ; vidzu câ tu-Amerikii cilimanjli sh-nitsi pârintlji-a lor, nu para u-zburāsc limba armâneascâ. Dini acatsā s-facâ muzicâ rock pi limba armâneasca, sh-tu anu 2001, deadun cu nicukira-lui Anca, scoasi protu CD, cu cama mushatili cāntitsi di muzicâ country- rock –pop dit repertoriu internatsional, cu lirica faptâ di el pi limba armâneascâ; ira prota oara cănd-armânjli putea s-avdâ muzica-al John Lenon (sh-alts) pi limba armâneascâ. Dini minduia câ aistâ soi di muzicâ, cântatâ pi limba lui di dada, va s-hibâ aprukiatâ cu harau di tiniramea armâneascâ, ta s-u ducâ limba ninti s-nu kearâ.

Dini vru sâ scoatâ tu migdani, câ limba armâneascâ nu easti ma pirghios di-alanti limbi internatsionali, sh-câ limba-lui di dadâ, s-uidiseashti mult ghini sh-ti muzica mudernâ.

Dini apufusi di scoasi ninga dau CD-luri, tsi-avurâ mult success tu tiniramea armâneascâ dit Balkanu, iu, tu anu 2010, ti prota oarâ,

Dini featsi unâ voltâ di vidzu locurili-a strâpâpânjlor-a lui, Pleasa di-ndzeanâ, Curceau, Muscopoli; cu-aistâ furnjii, vidzu sh-horili armâneshti dit Gârtsii sh-duki câ-aco, tu-atseali locuri, irra-angrupati râdzâtinjili / zârtinjili-a lui;

Dini scrisi un pârmith cu numa “Râdzâtinj” tsi fu tipusit tu-Arbiniushii sh-lo premiu di-cama mushat pirmth tu-anu 2010 di la SSAAM di Skopjia. Dini ari scrisâ sh-multi poemati sh-isturii tsi li adunā tu cartea “Lunjina dit sinduki” tipusita tu anlu 2014, Gjirokaster. Tu anlu 2017 tipusi cartea “Pi toarrā di fārshirots” dupu un manuscriptu a unui lali di a lui – Nicuaki Colimitra.

Dini ar scriratā sh-muzicā mudernā ti protu filmu artistic pi limba armaneascā “Nu hiu faimos ama hiu armānu “ di marili regizor Toma Enache.

Dit cântitsili-al Dini s-azvoami unâ dimândari ti vreari, akicâseari sh-unie namisa di-armânj; CD-lu dit soni, (2012), cu numa “Sculats dit Som”, easti unâ dimândari ti tiniramea armâneascâ s-u veaglji limba armâneascâ s-nu-kearâ.

Tu lirica di cântari, Dini sh-li spusi tritserili sh-dukerili dit bana lui di-anda u-alâsā hoara iu s-amintā, sh-pânâ dzua di azâ. Tu cānticu ” Câtse la dado” ni dzātsi cum u-alâsā hoara/vâsâlia iu bânā pânâ la 38 di ańi, sh-fudzi tu Xeani, ama aistâ fudzeari u veadi ca un blistemu …”câtse, câtse la dado/ di-iu vini aistù blâstemù/s-bânedz tu xeanea lai/tu Xeani s-aushedzù”.

Protu anù tu Xeani (Germania 1987) Dini s-dukea ca vārâ keatrâ di pit cali; tuti, di-avigâra iu s-primna (sucakea, casili, ponjlji, pulji tsi azbuira), cānda lu-ntriba:” tsi cafts tini-aua? Nu-ari vārù ananghi di tini…” Tu cānticu Keatra (unù di nai ma mushatili compozitsii-al Dini) dzātsi…”est-nâ keatrâ di pit cali/tuts mi calcâ-n-cicioari/mini aurù, aurù câ mi doari/vārù nu mi-avdi, ananghi nu-ari…”

Doru di casâ, di cilimeanj sh-nicukira lui, di pârints sh-frats s-ashtirā ca vārâ lângoari greau tu suflitu-a lui sh-aistù dorù lu-spusi tu cānticu “Nji-ntrebù steaua” iu dzātsi…”nji-ntrebù steaua noapti di noapti/câtse-nj mi dusi ahānt diparti/câtse nu-nj mi-alâsā s-bânedz rihati/ tu hoara iu s-featsi tati/O, la steauo, o, la shcretā/tsi-nj fâtsesh cu-a meau etā/di vruts, moi, mi dispârtsash/cu cai si-nj gioc sh-cu cai s-mi bashù”…

Doru ti fumelja lui (nicukira, feata sh-ficioru) tsi arâmasi tu Rumunii ninga trei anj dicara fudzi tu xeani, lu-spuni tu cānticu “Iu eshti la vrutā“ …”bati un vimtù aratsi/ved pulji cum s-adunâ/mash mini stau n-cali/mutrescù norilji cum s-avinâ/Iu eshti la vrutā/ vrutā cât eshti diparti/ashtiptam azâ s-vineai/ma azâ vini mash-unâ carti..” Tu cānticu “Tu Amerikie” ni spuni tsi pâtsā dicāra acâtsā s-bâniadzâ tu-Amerikie…”ore, vinjiu tu- Amerikie/ta s-facù vārâ purcukie/sh-pân’ s-ânvetsù s-dzācù n- dau zboarâ/nji si frāmsi limba-ndau…/ sh-di la soi ânvitsai mash un lucru/cum s-facù dulari”…

Dupu vārâ 15 di anj di Xeaniti, Dini ni spuni ti tritserili sh-dukerili dit bana lui (ca unfinal di carti) tu cānticu “Bana meau” …”Di-anda njic tut-nyisam/si-nji fug s-mi-analts s-ved lumea tutâ/mult alâgai, multi târcui, multi-am vidzutâ…/ târcui pi munts, api târcui, pit ploi sh-furtunj sh-pit vimtù-aratsi/ mi-nkidicam, ma mi sculam, nu mi-aspâram, mash ninti nidzeam/vārù nu putea ditú calea mea, vārù nu putea s-mi kindureascâ/ s-agiungù pi tserù-nâ stea, bana s-nji-u anyilitseacscâ…” Ma tuti aisti trâtseri s-tukea, ca gljetsu tu apâ caldâ, tu-doru di hoara lui, ti papu-a lui…”ma doru-a melù, ti hoara mea/ti papu-a melù tsi-ânj dzâtsea/ mash pāni lai s-māts cu cashu/ ma vrutslji vloarâ s- nu ts-alash/ cu cai si-nj giocù sh-cu cai s-mi bashù/ tu-xeanea lai…”

Tuti angrâpserili-al Dini, di la pârmithi, isturii, poemati, minduieri, lirica ti cântari, sunt scrirati cu-un cundiljù “muljiatù” tu-unâ milani ahoryia, amisticatâ cu soi di soi di hromi: di vreari, di dor, di dukeri sh-minduieri ahândoasi, di shicāi, di zboarâ ti inimâ sh-ti suflit, sh-tuti aisti, pruscutiti cu kicuti dit vrearea lui ti bana sh-ti fara lui armâniascâ.

Tu poemata “Vrearea armâniascâ”, Dini dzātsi…”azâ voi s-hiu apâ aratsi ditú fântānâ…voi s-mi dau tu cupi di malmâ armānjlor cu seati di vreari armâneascâ…/ azâ voi s-hiu pāni caldâ hoara tutâ s-mi anjurdzeascâ /sh-armânj cu foami di vreari, ditú mini si s-hâreascâ…/…./… Sh-tsi voi s-hiu mini azâ, apâ aratsi, pāni caldâ sh-cashu tu pita armâneascâ/vi li dau tuti-avau sh-ditú vrearea mea ti voi, tu voi, vreari s-acreascâ/ ti-armānj sh-ti Fara Armâneascâ “… Ti Dini, alumta ti-Armânami lipseashti si s-ducâ ninti, cu vreari armâneascâ, unie sh-akicâseari namisa di-rremenj/armânj; aistâ alumtâ easti unâ borgi sāmtâ, alâsatâ di strâ-pâpānj, ti tuts atsei tsi s-dukescù Rremej/Armānj….